Autentificare






Parola uitata?
Utilizator nou? Creare cont
CULTURISM & FITNESS
Culturism si Fitness PDF Imprimare E-mail

 Conf. univ. dr. REMUS DUMITRESCU               

CONCURS „STRONGEST MAN” – PRIMA EDITIE!!!

MIERCURI, 19 MAI 2010,  ORA 1330

Este o competiţie de forţă şi anduranţă sportivă, la al cărei start vor fi prezenţi cei mai puternici studenţi ai Universităţii din Bucureşti.

PROBE DE CONCURS:

- BUTURUGA (numar maxim de repetari, fara cronometrare);

- RAMPA CU BUSTENI (contra cronometru);

- PROBA FERMIERULUI (contra cronometru);

- FLIP ROATA GIGANT (contra cronometru);

- TRAS AUTO (contra cronometru);

 Ineditul concurs a strans in tribune multi amatori de senzational (in direct...:D):

Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.

Va oferim cateva imagini (needitate Smile) de la demonstratia de forta, darzenie, perseverenta a celor inscrisi in concurs...

Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.


CUPA UNIVERSITATII LA CULTURISM - 2010!!!

Dintre cei 7 studenti aspiranti la titlul de MISTER UNIVERSitate, cei care au impresionat mai mult juriul si publicul prezent au fost urmatorii:

1.VÎJIACU GEORGIANFAC. DE LIMBI STRĂINE, ANUL I

2.GRAUR BOGDAN PETRU – FAC. DE TEOLOGIE ORTODOXA, ANUL I

3.TECSA CIPRIAN – FAC. DE TEOLOGIE BAPTISTA, ANUL III 

 

Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.
Clic aici pentru a mari poza.

Obiectivele educaţiei fizice universitare:

Formarea unui stil de viaţă  sănătos  prin practicarea  mişcării  în  aer  liber; revigorarea activităţilor turistice, excursii şi tabere; petrecerea timpului  liber prin practicarea sporturilor preferate; practicarea unor exerciţii fizice plăcute,  care    contracareze  interesul  în privinţa obiceiurilor dăunătoare; formarea unor grupuri de prieteni care să fie interesaţi de un stil de viaţă armonios; formarea  convingerii că exerciţiul fizic este cel mai ieftin „medicament”; autoevaluarea şi posibilitatea cunoaşterii  propriului  corp din punct de vedere estetic, psihic şi funcţional, şi posibilităţile de modelare al acestuia.            

Tinerii, avînd organismul în dezvoltare şi formare, au nevoie cu atât mai mult de mişcare,de exerciţiu fizic. În  ultima  perioadă  se  vorbeşte  de  accelerarea ritmului  de  dezvoltare  biologică.  Este  incontestabil  faptul că  la  noile  generaţii pubertatea începe mai devreme, tinerii din zilele noastre, cresc în înălţime şi greutate mult mai repede decât cei de vârsta lor în deceniile trecute, producându-se mai timpuriu o vădită maturizare psihică.           

Ca urmare apar însă şi anumite aspecte negative, ca de pildă scăderea rezistenţei  organismului,  o  sensibilitate  nefiresc  de  accentuată fiziologică şi psihică, faţă de solicitările intense şi complexe ale vieţii în societatea actuală, fiind un dezechilibru în dezvoltare. Creşterea în înălţime nu este însoţită întotdeauna de o dezvoltare proporţională a musculaturii, de îngroşarea corespunzătoare a fibrelor musculare.           

Exerciţiul fizic, jocul, plimbările şi alte forme de activitate motrică pot aduce un aport compensator. Prin procesul de adaptare la efort fizic sporit aceste activităţi stimulează şi într-o oarecare măsură, dirijează creşterea şi dezvoltarea. Formarea sistemului osos şi muscular este în bună parte determinată de factori interni (ex. secreţia glandulară , ereditatea etc), fiind tot atât de adevărat că şi factorii externi, în rândul cărora intră aceste discipline, joacă un rol stimulator în dezvoltare, rol ce poate deveni hotărâtor. Muşchii nesolicitaţi se atrofiază, mai mult decât atât musculatura adolescentului în cazul în care nu este antrenată continuu şi gradat, riscă să nu se dezvolte.           

Numeroase studii arată că robusteţea, dezvoltarea sistemului osos şi muscular al tinerilor nu este în toate cazurile, proporţională cu înălţimea lor.                           

Datele atestă că studenţii sunt angrenaţi în activităţi caracteristice exerciţiilor fizice în medie de 90 minute pe săptămână. Activităţile motrice ocazionale ca dansul (în discoteci, sau la anumite evenimente) plimbările, sunt după părerea specialiştilor insuficiente pentru tinerii studenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani. Suficiente dovezi atestă că la vârsta studenţiei condiţia fizică este mult în urma dezvoltării lor intelectuale.                        

Din păcate, omul contemporan surprinde prin indiferenţa pe care o manifestă faţă de aceste efecte negative. Acel celebru dicton “men sana in corpore sano”, atât de des citat, poate  nu prea mai constituie un prilej de meditaţie.           

Amintim de idealul grecului antic Arete; excelenţă fizică şi spirituală aceasta era aspiraţia, viziunea despre personalitatea desăvârşită.           

Umaniştii Renaşterii au mers pe aceiaşi linie a educării simultane a trupului şi a minţii ”nu-i deajuns să formezi spiritul unui copil, trebuie să-i oţeleşti şi muşchii ”, scrie Michel de Montoigne. Generoasă şi responsabilă atitudine: Căci ceea ce făurim nu este un caracter frumos sau un corp robust, nu spiritul sau trupul, ci omul, în această misterioasă, contradictorie tulburătoare unitate. Distrugerea ei înseamnă pierderea unui echilibru natural. Iată de ce, cele două laturi ale fiinţei umane trebuie educate la fel, pentru că ne slujesc în aceiaşi măsură ”ca doi telegari care trag la aceiaşi căruţă ”(Platon).           

Iată care sunt, după părerea mea, corespondenţele morale ale însuşirilor dobândite prin exerciţii fizice: spunea I.Ch.Guts Muts-“ linişte sufletească, sănătate fizică, stăpânire de sine şi bărbăţie, rezistenţă fizică, prezenţă de spirit şi curaj, forţă şi îndemânare, perspicacitate, acuitate a simţurilor,  frumuseţe sufletească,o ţinută corporală corectă, dăruire în munca intelectuală,  dragoste  pentru  activitatea fizică.           

Ştiinţa modernă demonstrează şi ea, prin nenumărate argumente că între dezvoltarea fizică a individului şi capacitatea de asimilare şi valorificare a cunoştinţelor studenţilor există o stânsă corelaţie, o interdependenţă dialectică. Practicând disciplina culturism sau fitness, întărindu-şi vigoarea trupului, sănătatea, studenţii şi studentele îşi crează condiţiile esenţiale cerute de o activitate intelectuală intensă. Un organism sănătos oferă intelectualului libertatea de mişcare: “cei bolnavi, cei slabi ştiu cât de paralizat, cât de incapabil este spiritul de a birui neputinţa fizică. Nu există diferenţă între oameni, atât de adâncă cum este cea între sănătoşi şi bolnavi” (Scott Fitzgerald).          

Ţinuta corectă a corpului depinde înainte de toate de activitatea musculară, sublinia dr. Franci Heckel, aceasta din urmă constituind totodată calea ce asigură dezvoltarea fizică şi menţinerea  sănătăţii.  Alături  de  sistemul  osos,  musculatura joacă un rol deosebit şi în dezvoltarea organelor interne, necesară îndeplinirii funcţiilor vitale; ea reprezintă  motorul principal al actelor de mişcare.            

Culturismul (în mod special) cât şi fitness-ul sunt două activităţi care urmăresc în principal, modelarea şi fortificarea întregului sistem muscular. Printr-un sistem special de exerciţii, efectuate cu diferite îngreuieri  (gantere, haltere, aparate, dispozitive şi accesorii pe bază de scripeţi şi pârghii), se poate dezvolta un corp sănătos, viguros, puternic, estetic şi armonios. În cadrul antrenamentelor, pe lângă alternarea efortului muscular cu odihna, se pune un accent deosebit  pe o alimentaţie raţională, un regim de viaţă cumpătat şi o riguroasă igienă personală.                                                                                                              

Conceptul de „fitness”, îşi are originea în literatura de specialitate anglo-saxonă, vizând creşterea calităţii vieţii şi menţinerea stări optime de sănătate (V., Tudor, 2005).           

Fitness-ul reprezintă o formă automotivantă de practicare sistematică a exerciţiilor fizice, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii fiind, în acelaşi timp şi o condiţie dinamică, multidimensională, bazată pe o bună stare de sănătate. Aici, putem identifica mai multe componente ale fitness-ului: intelectual, social, spiritual şi fizic.

Componentele fitness-ului

-          capacitatea aerobă (fitness aerobic);

-          puterea şi anduranţa musculară;

-          flexibilitatea (mobilitatea);

-          compoziţia corporală (procentul de ţesut adipos);

-          nutriţia - cantitatea de alimente şi adaosuri consumate într-o perioadă de 5-7 zile, pentru menţinerea masei corporale (M., Epuran, 2005). 

1. Fitness-ul fizic relativ la sănătate, este alcătuit din:      

2. Fitness-ul fizic relativ la abilităţi:           

- anduranţă cardio-respiratorie;                                           

- agilitate;           

- anduranţă musculară;                                                        

- echilibru;           

- putere musculară;                                                              

- coordonare;           

- compoziţia corporală;                                                        

- viteză;           

-flexibilitate(mobilitate);                                                   

- putere;                       

- timp de reacţie 

FITNESS 

SALA NR. 1 – (FACULTATEA DE DREPT)  

                                                           

 
Couldn't make connection 2.